luni, 30 iulie 2012

Cheile Cibului si cheile Madei judetul Hunedoara

Cheile Cibului si Cheile Madei

Poze excursie Cheile Cibinului si Cheile Madei

Anul trecut sau acum doi ani am fost cu Oli si cu un grup de copii de la scoala la care preda "Andrei Saguna" din Deva si am vazut Cheile Cibului si Cheile Madei, pe o vreme de toamna tarzie din cate imi aduc aminte. Cred ca acum 2 ani am fost si le-am vazut, mai exact in toamna anului 2010.

"Cheile Madei este o arie protejată de interes național situată în partea sud-estică a Munților Metaliferi, în județul Hunedoara, pe teritoriul comunei Balșa, ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală, tip mixt).

Rezervația cu o suprafață de 10 ha, este străbătută de apele văii Balșei și are o valoare peisagistică, floristică (elemente termofile endemice) și speologică (calcare jurasice) deosebită."
sursa wikipedia.org

"Situate in partea de est a Culmii Plesa Ardeului, Cheile Cibului se desfasoara pe 1,4 km lungime, aval de localitatea Cib" sursa wikimapia.org

Galerie foto / poze Cheile Cibinului si Madei din judetul Hunedoara













duminică, 29 iulie 2012

Satul Archia - Deva, judet Hunedoara

Archia langa Deva

Satul Archia, judetul Hunedoara

Archia este un sat situat la aproximativ 1 - 2 km de orasul Deva, este un sat apartinand de municipiul resedinta de judet Deva. Zona este chiar faina, ca mai toate zonele din judetul Hunedoara de altfel. Satul Archia este un loc chiar curat si bine intretinut, iti ofera o stare de bine si de relaxare, e un loc in mijlocul naturii unde chiar ti-ar placea sa fii. Asta cred ca este cel mai important. In zona sunt atat paduri cat si terenuri lucrate, ceea ce iti creeaza senzatia ca te gasesti intr-un mediu rural autentic, desi practic va aflati in apropierea unui oras.

Ca sa ajugeti in satul Archia puteti sa o luati fie prin cartierul Micro 15 - pe bulevardul Mihai Eminescu si apoi prin spatele fostului supermarket Trident iesiti in strada Zavoi, prin bulevardul 22 Decembrie (cartierul Ceangai) care are legatura directa cu strada Zavoi. Urmati aceasta strada pana la capatul ei si ajungeti direct in sat.

Harta cu modalitatea de a ajunge in satul Archia din Deva


Vizualizare hartă mărită

Deva - Certeju de Sus - Sacaramb

Traseu Deva, Certeju de Sus, Sacaramb

Traseu complet Deva muntii metaliferi Certeju de Sus - Sacaramb

Acum 2 ani am facut de cateva ori drumul pana in satul Sacaramb de curiozitate, fiindca am citit un articol pe wikipedia in care se spunea ca zona a fost chiar foarte dezvoltata la un moment dat, cand apartinea de imperiul austro-ungar, fiind un loc important de exploatare a aurului, in zona lucrand oameni din italieni, unguri, austrieci, romani, in general oameni din tot imperiul habsburgic. Denumirea iar veni de la faptul ca se spunea "hai sa caram" (se referea la aur probabil).

Drumul catre satul Certeju de Sus

Poza pe drumul catre Certeju de Sus acum aproximativ 2 ani (2010)
Poza pe drumul catre Certeju de Sus acum aproximativ 2 ani (2010)

Poza vedere in directia satului Certeju de Sus
Poza vedere in directia satului Certeju de Sus

Poza realizata in drumul catre satul Certeju de Sus
Poza realizata in drumul catre satul Certeju de Sus

Zona Certeju de Sus - judetul Hunedoara
Zona Certeju de Sus - judetul Hunedoara
 Poze in drum catre Sacaramb si in satul Sacaramb

Biserica in satul Sacaramb - judet Hunedoara
Biserica in satul Sacaramb - judet Hunedoara

Biserica catolica in satul Sacaramb
Biserica catolica in satul Sacaramb

Vedere de aproape a bisericii catolice din satul Sacaramb
Vedere de aproape a bisericii catolice din satul Sacaramb

Satul Sacaramb din zona muntilor Apuseni - muntii Metaliferi
Satul Sacaramb din zona muntilor Apuseni - muntii Metaliferi

"Crucea Rosie" reper in drumul revolutionarilor de la 1848 in drumul lor catre Alba iulia - refacuta in luna si anul octombrie 2005
"Crucea Rosie" reper in drumul revolutionarilor de la 1848 in
drumul lor catre Alba iulia - refacuta in luna si anul octombrie 2005

Vedere mai de departe asupra "Crucii Rosii"
Vedere mai de departe asupra "Crucii Rosii"

O minicascada in drumul catre satul Sacaramb
O minicascada in drumul catre satul Sacaramb

O alta poza din satul Sacaramb
O alta poza din satul Sacaramb

Fantana si camp in directia satului Sacaramb
Fantana si camp in directia satului Sacaramb

Vedere de sus in jos a satului
Vedere de sus in jos a satului

Traseu cu bicicleta catre sat
Traseu cu bicicleta catre sat


Mai sus de satul Sacaramb
Mai sus de satul Sacaramb

Caminul cultural din satul Sacaramb
Caminul cultural din satul Sacaramb

Vedere mai de aproape asupra Caminului cultural din satul Sacaramb
Vedere mai de aproape asupra Caminului cultural din satul Sacaramb

Zona Sacarambului din muntii metaliferi Apuseni
Zona Sacarambului din muntii metaliferi Apuseni

Cateva informatii preluate de pe siteul turismtur.ro

"...Sacarambul reprezenta, de altfel, un laborator mineralogic unic in lume: pe o suprafata de numai un kilometru patrat au fost descoperite peste 100 de tipuri de minerale. Doua din ele silvanitul si sacarambitul sunt fara echivalent in lume. Alte cinci au iesit la lumina, pentru prima oara, tot aici. Le-au fost descoperite mai tarziu corespondente doar undeva, in minele Africii de Sud. In maruntaiele muntelui s-au amestecat mai toate metalele: zinc, plumb, cupru, aur, argint, chiar si uraniu...

Desi satul se intinde, pe munte, intre altitudini relativ mici (de la 600 m la 900 m), aerul are calitatile inaltimilor ce depasesc 3000 de metri: pur, ozonat si extrem de puternic ionizat negativ..." sursa turismtur.ro

Alte cateva informatii preluate de pe wikipedia.org

" Săcărâmb (maghiară Nagyag) este un sat în partea de central-estică a județului Hunedoara, în Munții Metaliferi. Aparține de comuna Certeju de Sus.Accesul se face pe drumul Deva - Șoimuș - Certeju de Sus (DJ 761 ), Certeju de Sus – Săcărâmb – Geoagiu (DJ 705 - drum nemodernizat).

Timp de 128 de ani (1748-1876), timp în care complexul minier a fost considerat cel mai rentabil din Europa, s-au obținut peste 40 de tone de aur din acest zăcământ.

Numele acestei localități a făcut repede înconjorul Pământului stârnind un interes deosebit în rândul oamenilor de știință, atât prin complexitatea structural-genetică a zăcământuluidar mai ales prin raritățile mineralogice găsite aici. De acest zăcământ se leagă descoperirea și descrierea pentru prima dată în lume a mineralelor: krenerit, muthmannit, săcărâmbit(nagyagit), telurit, petzit, silvanit. Dar Săcărâmbul a îmbogățit nu numai mineralogia cu minerale noi, ci și chimia cu un element necunoscut până atunci - telurul - demonstrând în același timp ca aurul intră în reacție chimică cu alte elemente. " sursa wikipedia.org

Curiozităţi

* Între 1920 şi 1930, Săcărambul avea 14.000-15.000 de locuitori, spre deosebire de Deva unde erau 8.000.
* Pe o rază de 10-15 kilometri în aval ies la suprafaţă ape minerale carbogazoase şi termale.
* Se spune că Săcărambul este una dintre cele mai puternic magnetizate zone de pe Terra şi că este unul dintre punctele de concentraţie maximă a energiilor lumii..

Pentru a ajunge la Sacaramb pornind din Deva am ales urmatorul traseu: Deva pana la comuna Soimus pe E68/E79 drum international / drumul national DN7, trecand podul peste raul Mures, apoi facand dreapta pe drumul judetean DJ761 prin satul Balata, satul Barsau, am ajuns in satul Certeju de Sus (si el fosta mina de exploare a aurului), satul Hondol si satul Sacaramb (tinta finala). Am urcat un pic mai sus de sat, drumul ajungand pana in Geoagiu. El nu este marcat pe google map.


Vizualizare hartă mărită

sâmbătă, 28 iulie 2012

Distanta orase Deva - Hunedoara - Simeria

Deva - Hunedoara - Simeria

Distanta orase Deva, Hunedoara si Simeria

Cele 3 orase Deva, Hunedoara si Simeria sunt despartite de o distanta de +- 10 km intre ele.

 Distanta si traseu Deva - Hunedoara

Pentru a ajunge in orasul municipiu Hunedoara pornind din orasul municipiu resedinta de judet Deva se trece prin satul Santuhalm (sata apartinand teritorial de Deva) se trece de esemeni pe langa si prin satele Cristur si Barcea Mare, si prin comuna Pestisu Mare (cred ca apartine de Hunedoara) pe drumul national DN68B si se intra in orasul Hunedoara. Va intampina la inceput un peisaj destul de dezolant, peisaj care cuprinde fostul combinat, acum preluat de Arcelor Mittal intr-o oarecare masura. Partea buna este faptul ca orasul nu mai este la fel de poluat ca inainte, partea rea este legata de faptul ca nu mai exista locuri de munca.

 Deva - Simeria

Pentru a ajunge in Simeria pronind din Deva se poate ajunge fie pe drumul international E68/E79  / drumul national DN7 trecand prin satul Santuhalm si satul Santandrei, sau trecand prin Sanndrei si ocolind pe langa balta Saulesti se ajunge in orasul Simeria.

Hunedoara - Simeria

Pornind din Hunedoara se trece prin comuna Pestisu Mare, se trece prin si pe langa satele Cristur si Barcea mare pe drumul national DN68B si se face dreapta pe drumul national DN7 care este si drumul international E68/E79, se trece prin satul Santandrei si se ajunge in Simeria.
Se poate ajunge in Simeria pornind din Hunedoara (si viceversa) si urmand drumul catre satul Batiz, iesind din orasul Hunedoara prin strada Strandului pe dumul comunal DC113, din Batiz se face stanga pe drumul national DN66 / drumul international E79, din comuna Bacia puteti ajunge fie luand-o drepta inainte pe acest drum si apoi facand stanga pe drumul national DN7 / drumul international E68/E79, fie luand-o in Bacia la stanga spre satul Tampa pe drumul judetean DJ668D pana ajungeti in Simeria la intersectia cu drumul national DN7 / drumul international E68/E79.


Vizualizare hartă mărită

vineri, 27 iulie 2012

Deva - Almasu Sec si Carjiti

Tura bicicleta Deva - Carjiti

Traseu Deva - sat Almasu Sec si Carjiti

Anul acesta am reusit sa fac un traseu pornind din Deva de pe strada Iosif Vulcan / drumul judetean DJ708E si am ajuns in Carjiti, trecand si prin satul Almasul Sec. Anul trecut impreuna cu prietenul meu Oli am ajuns pana in Valea Nandrului trecand prin satul Almasu Mic si am iesit in Pestisu Mare o comuna chiar in apropierea orasului Hunedoara. In zona veti gasi cazare doar undeva prin Valea Nandrului. Zona este frumoasa si merita vizitata daca sunteti dornici sa cunoasteti locuri noi, linistite, unde sa va petreceti timpul liber.

Vizualizare hartă mărită

4 ture cu bicicleta pe strada Aurel Vlacu din Deva

Traseu Deva - Mintia cu bicicleta

Ture cu bicicleta pe strada Aurel Vlaicu

Anul aceasta am facut in jur de 4 ture de bicicleta pe directia Deva - Mintia, pana aproape de intretaierea strazii Aurel Vlaicu cu Caleaza Zarandului. Pe traseu se gaseste cabana Caprioara. Zona este mai putin strabatuta de masini, cel mult puteti intalni localnici care au locuintele in zona. Cabana Caprioara ofera cazare turistilor, in zona am vazut si cateva terenuri de volei, si nu stiu sigur daca era si teren de baschet. Alte activitati sportive nu stiu sa se practice in aceea zona. Din pacate nu stiu preturile care se percep pentru cazarea pe o noapte.



Vizualizare hartă mărită

joi, 26 iulie 2012

Orasul municipiu resedinta de judet Deva

Orasul Deva

Informatii despre municipiul Deva


Vizualizare hartă mărită
Deva este un oras municipiu resedinta de judet, este resedinta judetului Hunedoara. Numara in anul 2008 o populatie de peste 68.000 de locuitori, insa conform recensamantului de la sfarsitul anului 2011 numara mai putin de 60.000 de locuitori. Orasul se intide pe o suprafata de aproximativ 34 km2, fiind situat la o altitudine de 187 de m deasupra marii. Localitatile apartinatoare sunt Santuhalm, Archia, Barcea Mica si Cristur. A fost atestat domnetar prima oara in anul 1269. Coordonatele geografice sunt 45°52′N 22°54′E.

Deva se situează în partea centrală a județului Hunedoara, la 45° 52' latitudine nordică și 22° 54' longitudine estică, la o altitudine de 187 m față de nivelul mării, pe malul stâng al cursului mijlociu al Mureșului.
Orașul se învecinează cu munții Poiana Ruscăi și munții Zarandului în vest, cu munții Apuseni în nord, cu Măgura Uroiului în est. Dinspre sud, când condițiile atmosferice sunt propice, se zăresc în depărtare munții Parâng și masivul Retezat.
Dealurile din apropierea orașului sunt ultimele ramificații nordice ale munților Poiana Ruscăi (înalțimea lor maximă este de 697 metri) și cuprind orașul ca într-un semicerc ferindu-l de excese climatice.
Vârful Piatra Cozia (din satul Cozia) are altitudinea de 686 metri.

In orasul exista mai multe scoli generale, licee unele cu renume cu ar fi liceul "Decebal" din centrul orasului si cateva facultati particulare (voi veni in curand cu mai multe informatii)

 Turismul in localitatea Deva

Obiectivele turistice care merita vizitate sunt Cetatea Devei - renovata de curand, aceasta merita vizitata si datorita panoramei pe care o ofera asupra orasului. La baza cetatii se gaseste parcul Cetatii iar imediata apropiere veti gasi Palatul Magna Curia si muzeul Civizilatiei Dacice si Romane. Imediat in partea dreapta cum se intra in parc veti gasi Liceul Sportiv, locul unde s-au format de-a lungul anilor generatii de gimnaste care au castigat medalii de aur, argint sau bronz la gismnastica feminina in diferite competitii internationale. Nadia Comăneci, Ecaterina Szabo, Daniela Silivaș nascută în Deva, etc.
In piata Arras a fost dat in folosinta, acum aproximativ 2 - 3 ani, un sens giratoriu, in mijlocul caruia troneaza o fantana arteziana asemanatoare celei din Bucuresti, din sectorul 2 al capitalei.
In oras in afara de parcul Cetatii veti mai gasi inca 3 parcuri mai mari si cateva parculete mai mici. Unul dintre parcuri este parcul unde din centrul vechi, unde se gaseste statuia lui Cezar, un alt parc important in este cel de langa Casa de cultura Dragan Muntean, unde troneaza impozanta statuia lui Decebal calare pe cal - renovat de curand, alt parc este cel de la "Opera" de langa viitoarea Catedrala ortodoxa (inca in lucru) si el renovat de curand. Voi incerca in curand sa completez acest articol cu alte informatii. O sursa importanta pentru realizarea articolului a fost wikipedia.org.

Poze parc Casa de cultura "Dragan Muntean" si statuia lui Decebal calare pe cal





Poze Cetatea Devei, Bulevardul 1 Decembrie 1918 si hotelul Sarmis cazare hotel 2 stele Deva




Parcul "Opera" din fata Catredalei Ortodoxe








Raul Strei afluent important al raului Mures, judet Hunedoara

Raul Strei judet Hunedoara

Afluent important al Muresului

Raul Strei este unul dintre cei mai important afluenti ai raului Mures. Tot traseul sau este doar pe teritoriul judetului Hunedoara. De la formare pana la varsarea sa in Mures. Se formeaza in Muntii Sureanu din zona Petrosului de unde poarta si numele.

Cateva informatii preluate de pe wikipedia despre acest rau:
"Râul Strei este un curs de apă, afluent al râului Mureș. Cursul superior al râului Strei, amonte de Baru, mai este cunoscut sub denumirea de Râul Petros. Se formează la confluența dintre brațele Pârâul Cald și Pârâul Rovinei". sursa wikipedia.org


Vizualizare hartă mărită

De la ivorare si pana la varsare trece prin sau pe langa urmatoarele localitati - sate sau comune: Baru, Livadia, Ponor, Pui, Baiesti, Santamarie Orlea, Covragiu, Bretea Romana, Bretea Streiului, Rusi, Streisangeorgiu, prin orasul Calan la granita dintre orasul nou si orasul vechi, Strei Sacel, Santamaria de Piatra, Petreni, si ultima localitate inainte de varsarea in raul Mures este Simeria Veche.

Poze lac Oasa - judet Alba si judet Sibiu

Poze lac Oasa
Mica galerie de poze cu lacul Oasa
Am adaugat cateva poze cu lacul de acumulare Oasa care se gaseste la intretaierea judetelor Alba si Sibiu.
Am adaugat o poza realizata de pe barajul Oasa asupra lacului de acumulare Oasa, doua poze realizate asupra lacului Oasa vazute din diferite unghiuri si locuri decat de pe baraj, si printre cele patru poze am adaugat si o poza in care puteti vedea manastirea Oasa.

Lacul de acumulare Oasa poza facut in drum spre Obarsia Lotrului - judet Alba si judet Sibiu - Romania
Lacul de acumulare Oasa poza facut in drum spre Obarsia Lotrului - judet Alba si judet Sibiu - Romania

Manastirea Oasa pe malul opus - situata in apropierea lacului cu acelasi nume
Manastirea Oasa pe malul opus - situata in apropierea lacului cu acelasi nume

Fotografie realizata de pe barajul Oasa asupra lacului de acumulare Oasa - pe lac este interzis ambarcatiunilor
Fotografie realizata de pe barajul Oasa asupra lacului de acumulare Oasa - pe lac este interzis ambarcatiunilor

Lacul Oasa (la granita dintre judetele Alba si Sibiu - Transilvania) vazut pe drumul catre Obarsia Lotrului (judetul Valcea) si Pasul Urdele - Ranca (judetul Gorj) - Oltenia
Lacul Oasa (la granita dintre judetele Alba si Sibiu - Transilvania) vazut pe drumul
catre Obarsia Lotrului (judetul Valcea) si Pasul Urdele - Ranca (judetul Gorj) - Oltenia

miercuri, 25 iulie 2012

Statiunea montana Rausor / partie de ski in Hunedoara

Partia de ski de la Rausor

Statiunea montana Rausor din judetul Hunedoara

Statiunea montana Rausor este o statiune relativa nou. In cadrul statiunii oferta de cazare s-a dezvoltat de-a lungul anilor. Aveti posibilitatea sa alegeti sa va cazati la o varietate de cabane sau pensiuni, unele ofera conditii modeste de cazare alte ofera conditii de cazare foarte bune. Unele dintre pensini, putine la numar au so restaurant propriu care va ofera un meniu variat si diversificat. Preturile variaza de asemeni in functie de sezon. In perioada sezonului de iarna datorita afluxului de turisti preturile sunt un pic mai ridicate. Statiunea dispune in afara de locurile de parcare gratuite si de o parcare amenajata modern platita. Din cate am vazut pretul pentru a parca masina in aceasta parcare este de 2,5 lei / ora sau de 30 lei / zi. Aceste preturi le-am vazut in timpul mersului cu masina, cand ne intorceam din ultima tura, asa ca se poate sa nu fie prea exacte. Pentru aceasta va rugam sa verificati in prealabil.

Zona este superba, iar daca doar doriti sa iesiti la o gura de aer curat si proaspat este alegerea ideala atat vara, dar mai ales iarna. Statiunea dispune de 2 partii de ski. O partie amenajata pentru incepatori care are si telescaun, si o partie amenajata de curand, mai lunga si cu un grad de dificultate mai ridicat, amenajata pentru avansati. Pe partia amenajata pentru incepatori puteti sa va dati si cu sania sau cu bobul. Veti gasi pensiuni de unde puteti inchiria sanii, boburi sau perechi de schiuri. Vara pentru cei care doresc sa faca trasee oferta din pacate este destul de limitate. Se pot face mai multe trasee dar distantele cresc considerabil. Doua trasee care se pot face in functie de conditia fizica sunt Rausor - taul Stevia - varful Retezat altitudine 2485 m si traseul Rausor - Pietrele sau Rausor - Pietrele - cabana Gentiana.  Un alt traseu este Rausor - taul Stevia - varful Retezat si varfurile Bucura 1 altitudine 2433 m si Bucura 2 altitudine 2372 m, apoi puteti alege sa coborati la lacul Bucura, mai apoi puteti urca si pe varful Custura Bucurei varf care are o inaltime de 2370 m, in continuare puteti sa urcati si pe varful Peleaga care are o inaltime de 2509 m. Mai multe trasee se pot face avand ca punct de pornire complexul turistic Pietrele. De aici distanta se reduce considerabil si puteti face si alte varfuri din rezervatia naturala Retezat - puteti urca si pe varful Papusa 2508 m sau pe varful Papusa Mica 2376 m, varful Tapu 2378 m, etc. In Rezervatia Retezat veti gasi multe tauri, lacuri si ape curgatoare cum ar fi: lacul Bucura (cel mai mare lac glaciar aflat la cea mai inalta inaltime din Romania), lacul Galesul, lacul Stanisoara, lacul Pietrele, taul Stevia, taul Valea Rea, taul Adanc, taul Peleaga, taul Peleguta, taul Portii, lacul Viorica, lacul Florica, taul Agatat, lacul Bucurei. In Rezervatia exista o anumita zona unde accesul turistilor este interzis.

Cum ajungeti la Rausor ?

Pornind si luand ca punct de reper orasul Hateg. Luand-o pe drumul national DN68 prin satul Totesti si apoi facand la stanga catre satul Paclisa pe drumul comunal DC686B si apoi facand la dreapta pe drumul judetean DJ686 si trecand pe langa satele Ostrov (se trece pe panga lacul de acumulare Ostrov) si Rau de Mori, apoi prin Suseni se trece pe langa Manastirea Colt si Cetatea Colt (din romanul lui Jules Verne - Castelul din Carpati) se urmeaza drumul pana la Rausor.

Pornind din orasul Caransebes - iesiti pe strada Ardelului catre Obreja (pe drumul national DN68), urmeaza Glimboca, Otelu Rosu, Valea Bistrei, Voislova, Bautar, Bucova, Zeicani, Sarmizegetusa, Breazova, inainte sau dupa Carnesti faceti dreapta pe drumul judetean DJ685, faceti stanga cand vedeti lacul de acumulare Ostrov pe drumul comunal DC686C pana la intersectia cu drumul judetea DJ686 unde faceti dreapta si mergeti pana la Rausor.


Vizualizare hartă mărită

Raul Sebes (Frumoasa) afluent al Muresului, judet Alba

Informatii Raul Sebes (Frumoasa)

Raul Sebes, afluent al Muresului din judetul Alba

Informatii preluate de pe wikipedia.org
" Cu izvoarele în etajul subalpin, pe versantul sudic al culmii Cindrel-Frumoasa, cursul Sebeșului, lung de 88 km, se înscrie în cea mai mare parte printre Munții Cindrelului, la est, și Munții Șureanului, la vest, unde străbate, într-un extins areal cu șisturi cristaline, o succesiune de sectoare înguste cu altele largi favorabile amenajării barajelor și lacurilor naturale.

Amenajarea hidroenergetica
Un loc important în producția energiei electrice are utilizarea potențialului hidroenergetic al râurilor. S-a estimat că în România potențialul tehnic amenajabil al apelor curgătoare poate atinge 40.000 GWh/an, iar puterea instalată s-ar ridica la 14.900 MW. Din necesitatea asigurării cu energie electrică a țării, râul Sebeș - afluent pe stânga al Mureșului, cu un debit de circa 10 m3/s la vărsare - a fost inclus în primul plan de electrificare a României, cuprins între anii 1951-1960.

Studiile complexe, intensificate începând din anul 1965, au relevat faptul ca pe Sebeș pot fi realizate 6 uzine hidroelectrice, cu o putere instalată de 390 MW și o capacitate de producție de 691 mil. kwh/an: Frumoasa (cu o putere instalată de 10 MW și o capacitate de producție de 17 mil. kwh/an), Gâlceag (150 MW și 260 mil. kwh/an), Șugag (150 MW și 260 mil. kwh/an), Săsciori (42 MW și 88 kwh/an), Petrești (12 MW și 21 mil. kwh/an) și Sibișeni (26 MW și 45 mil. kwh/an). "
sursa wikipedia.org

De la Sugag in sus spre varsare, in amonte, raul se numeste Frumoasa, iar zona Valea Frumoasei, iar in aval in directia orasului Sebes raul se numeste Sebes.

marți, 24 iulie 2012

Lacul Oasa, lac de acumulare

Date Lacul Oasa

Lacul Oasa cateva informatii

Informatiile au fost preluate de pe wikipedia.org
"Barajul Oașa este un lac de acumulare pe râul Sebeș, la granița județelor Alba și Sibiu, în Munții Șureanu. Situat la altitudinea de 1255 m, cu o suprafață de 441ha și 136 mil. m3 de apă, este cel mai mare dintre lacurile de acumulare amenajate pe cursul râului Sebeș.

Barajul Oașa, amplasat în Defileul Oașei, este obiectivul principal pentru întreaga amenajare și a intrat în funcțiune în anul 1979. Este construit din anrocamente (gneise micacee șistoase) cu mască din beton armat. Are înălțimea la coronament de 91 m, lățimea maximă la bază de 250 m (în zona taluzului), lățimea la coronament de 10 m și lungimea maximă de 300 m. Acumularea realizată, Lacul Oașa, cu un volum util de 136 mil. m3, are o suprafață de 460 ha și o lungime de aproximativ 6 km.

Principalii afluenți ai râului Valea Frumoasei (numele râului Sebeș până la vărsarea în lac) sunt: Tărtărău, Curpătu, Sălănele, Smida, Valea Mare."
sursa wikipedia.org

In trecerea noastra pe langa acest lac, am urmat malul opus pe care se gaseste manastirea Oasa, am facut cateva poze, pe care le voi adauga pe aceasta pagina. Panorama cea mai frumoasa este chiar de pe baraj.

luni, 23 iulie 2012

Parcul de langa dealul Cetatii - Deva

Scurt istoric al cetatii Devei

Parcul de sub Cetatea Devei

Din cand in cand ma plimb sau alerg in parcul din imediata apropiere a dealului Cetatii Devei. Parcul este mic dar destul de intretinut, destul de curatel, cu copaci din diferite specii, marea majoritate avand o varsta respectabila, iti poti da seama de asta dupa inaltimea lor. In curand parcul de la poalele cetatii va fi renovat, cel putin asa ne anunta panoul de la intrarea in parc.
7 ture de alergat in parcul de la poalele Cetatii din Deva
7 ture de alergat in parcul de la poalele Cetatii din Deva


De asemeni in imediata apropiere se gasesc judecatoria, prefectura judetului Hunedora - la intrare se gaseste fantana arteziana cu cele 5 broaste, din cauza asta locul se mai numeste si "La broaste" - langa parc se mai gasesc Palatul Marie Curie care gazduieste Muzeul Civilizației Dacice și Romane. Sunt si cateva unitati de cazare dar ele sunt un pic mai departe de parc. La ruinele Cetatii Devei se poate ajunge in doua moduri, in cel traditional urcand pe jos, tot traseul durand in functie de conditia fizica mai putin de 30 de minute plus minus sau pe partea opusa dealului chiar de langa stadionul de fotbal, in partea opusa parcului, trecand pe langa locul unde se antreneaza campionele Romaniei la gimnastica, dar si pe langa Colegiul National Sportiv Cetate - puteti urca de asemeni cu telecabina si puteti ajunge in maxim 5 minute. Pentru a ajunge la telecabina de la parc trebuie sa o luati: daca sunteti chiar la intrarea parcului - pe strada Avram Iancu, dupa 100 - 150 m faceti stanga si o luati pe strada Axente Sever, nu la prima intersectie cu strada Solomon Tribunul ci la urmatoarea intersectie cu strada Valeriu Braniste faceti la stanga din nou pe strada din urma (Valeriu Braniste) si in fata o sa vedeti telecabina, care asa cum am spus se gaseste chiar in imediata apropiere a stadionului echipei de fotbal Muresul din Deva.

Cetatea Devei ofera o panorama deosebita asupra orasului si asupra imprejurimilor acestuia pe o distanta destul de mare. Se fla situata la o altitudine de aproximativ 371 m. Aceasta a fost renovata de curand. Are o istorie destul de veche. Cateva informatii despre istoricul cetatii gasiti si aici.


Vizualizare hartă mărită
Cateva informatii preluate de pe wikipedia
"Cetatea romanică a Devei este o cetate aflată pe un deal vulcanic de pe teritoriul orașului Deva, România. Ea datează din anul 1269.

Istoric

În anul 1784, în timpul răscoalei lui Horea, stăpânii cetății au opus rezistență atacurilor iobagilor și minerilor din Munții Apuseni.
Aceasta este așezată pe dealul la poalele căruia se întinde orașul Deva. Sub dealul cetății se află Palatul Magna Curia (azi sediul Muzeului Civilizatei Dacice si Romane), construit în secolul al XVI-lea cu aspect de bastion. Transformat de Gabriel Bethlen în 1621, Magna Curia a dobândit o înfatisare prevalent baroca în secolul al XVIII-lea, când i se adauga o scara monumentala dispre parc si un balcon.

Aici este înmormântat Francisc David fondatorul si primul episcop al bisericii unitariene din Transilvania.

Astăzi Cetatea Devei este o ruină, în urma unei explozii produse în anul 1849 în magazia cu praf de pușcă a fortăreței." - sursa wikipedia.org


Raul Mures, rau important din Romania care traverseaza judetul Hunedoara

Raul Mures traverseaza judetul Hunedoara

Rau important din Romania, raul Mures prin Hunedoara

Raul Mures alaturi de raul Olt sunt doua dintre raurile cele mai importante din Romania. Acest rau important traverseaza judetul Hunedoara, raul Strei este important afluent al raului Mures.

Mai multe informatii am preluat de pe wikipedia.org
"Mureșul (în latină Maris, în maghiară Maros, în germană Mieresch) este un râu, care curge în România și Ungaria, în lungime de 761 km și se varsă în Tisa. Mureșul izvorăște din Munții Hășmașu Mare, străbate Depresiunea Gurghiului și defileul Toplița - Deda, traversează Transilvania separând Podișul Târnavelor de Câmpia Transilvaniei, străbate culoarul Alba-Iulia - Turda, în Carpații Occidentali separă Munții Apuseni de Munții Poiana Ruscă, străbate Dealurile de Vest, Câmpia de Vest trecând prin municipiul Arad în Ungaria, unde se varsă în râul Tisa. Pentru 22,3 km râul marchează frontiera româno-ungară.

Afluenți lui mai important sunt: Târnava Mare, Târnava Mică (din Carpații Orientali) ce se unesc la Blaj județul Alba, Sebeș, Strei / izvoreste din muntii Petros langa comuna Baru (din Carpații Meridionali), Arieș și Ampoi (din Munții Apuseni).

Orașe principale strabatute de Mures in Romania: orasul Reghin, municipiul Târgu Mureș, municipiul Alba Iulia, municipiul Deva, municipiul Arad.

Istoric

Încă din perioada antichității, râul Mureș a fost o cale navigabilă foarte intens folosită atât pentru traficul comercial cât și în scop strategic, devenind o adevărată autostradă a zonei de la Nord de Dunăre. Menționat de Herodot încă din anul 484 î.Ch. (cu 4 secole înainte de crearea “Drumului Mătăsii”), sub denumirea de Maris, Mureșul este, după Dunăre, al doilea râu al României ca lungime (761 km) și ca suprafață hidrografică (27.890 kmp).

Încă din timpul războaielor daco-romane controlul Mureșului a constituit una din manevrele militare cheie, pe care armata romană s-a străduit să o obțină pentru a avea un avantaj asupra sistemului defensiv al Regatului dacic." mai multe informatii puteti afla accesand linkul acesta.
Sursa wikipedia.org - Raul Mures de la izvorare din Romania pana la varsare in Tisa - Ungaria
Sursa wikipedia.org - Raul Mures de la izvorare din Romania pana la varsare in Tisa - Ungaria

Tura bicicleta Deva - manastirea Prislop - via orasul Hunedoara

Tura bicicleta oras Deva - manastirea Prislop

Traseu Deva - Santuhalm - oras Hunedoara - Silvas - manastirea Prislop

Zilele acestea vreau sa fac o tura pana la manastirea Prislop. Din cautarile vizitatorilor am vazut ca este cautata cazare la manastirea Prislop. In zona din caute stiu nu exista unitati care ofera cazare, dar va puteti caza la manastirea Prislop fara probleme. Nu stiu care sunt conditiile ca sa va cazati in manastire. O sa ma interesez si o sa le postez pe blog. Prin Deva pornesc de pe Bulevardul Decebal, apoi urmez Bulevardul 22 Decembrie, si ies pe drumul international E79 sau strada Santuhalm / sat Santuhalm, sat apartinator de municipiul Deva. Prin orasul Hunedoara trebuie sa o iau pe de pe Strada Santuhalm fac dreapta pe Soseaua Hunedoarei sau drumul judetean DJ 687, urmez apoi Bulevardul Traian, apoi pe Bulevardul Republicii, trec intersectia si urmez Strada Aurel Vlaicu, Bulevardul Decebal, Strada Rotarilor dupa care fac dreapta un pic dupa Cariera de nisip, intru pe Strada Carei si urmez drumul judetean DJ 687A, traversez in mare cea mai mare parte a orasului Hunedoara.
Tura pe care intentionez sa o fac este cea de mai jos. Harta Google tura bicicleta catre manastirea Prislop pornind din orasul Deva - judetul Hunedoara - Romania.
Harta tura bicicleta dus intors - oras Deva - Santuhalm - oras Hunedoara - sat Silvas si manastirea Prislop
Harta tura bicicleta dus intors - oras Deva - Santuhalm - oras Hunedoara - sat Silvas si manastirea Prislop


duminică, 22 iulie 2012

Traseu pe munte Rausor vf. Retezat vf. Varful Bucurei lacul Bucura lacul Stanisoara

Traseu de o zi in rezervatia naturala Retezat

Traseu pe munte Rausor vf. Retezat lacul Stanisoara

 Am reusit ca ieri 22 iulie 2012 sa facem o tura de o zi pe munte. Am plecat de la 4 fara 20 minute dimineata, cu masina din Deva, am ajuns in Calan si am luat 2 prieteni si am plecat catre statiunea Rausor, statiune care se gaseste in rezervatia naturala a parcului Retezat. In cadrul statiunii Rausor gasiti 2 partii de ski, o parie de ski pentru incepatori cu un nivel mai scazut de periculozitate si o partie mai lunga si mai noua (e construita de un an sau doi), cu un grad mai inalt de periculozitate.
In imediata apropiere a partiei de ski gasiti o varietatea de oferte de cazare la pensiuni si cabane, unele dintre ele punandu-va la dispozitie bucatarie, restaurant si sala de mese. Partie cea mica de ski dispune de un telescaun, la cea mare inca se lucreaza.
Am ajuns in statiunea Rausor in jurul orei 6 dimineata si am reusit ca in aproximativ 2 ore sa ajungem pe varful Retezat dupa ce am trecut pe langa taul Stevia. Urmatoarea noastra tinta a fost varful Bucura 1 sau varful Varful Bucurei, parca asa scria pe tablita, desi nu l-am putut localiza pe google maps. Am gasit doar varfurile Bucura 1 si Bucura 2.
Varful Retezat are o inaltime de 2485 m pe tablita asa scrie, pe google maps scrie 2482 m, varful Bucura 1 are o inaltime de 2433 m, in traseu urmatorul varf era, in aceeasi zi, varful Peleaga care are o inaltime de 2509 m, pe care am renuntat sa-l mai urcam, datorita faptului ca Joszi s-a simtit un pic obosit si am facut o scurta pauza la lacul Bucura, un lac situat la o altitudine de 2040 m, intins pe o suprafata de 8.9 ha dupa unii de 9 sau chiar 10 sau 11 ha dupa altii, avand o adancime maxima de 9 m.

Lacul Bucura detalii

"Suprafata lacului este de 8,90 ha, lungimea de 550 m și lățimea medie de 160 m, perimetrul de circa 1390 m. Lățimea maximă este de 225 m, iar volumul estimat este de 625.000 m³. Adâncimea maximă a apei lacului este de 15,5 m, în dreptul intrării Izvorului Pelegii în lac. Lacul este alimentat de 5 izvoare principale. Apa lacului deversează printr-un singur emisar ce o trimite spre Lacul Lia, cu un debit de aproximativ 250 l pe secundă. Populația piscicolă este autohtonă, în lac nefăcându-se populări artificiale."
Informatii preluate de pe wikipedia.org
Harta google maps din zona


Vizualizare hartă mărită

Langa lacul Bucura am facut o pauza mai mare, am mancat si ne-am odihnit aproximativ 2 ore. In zona era si vacute care pasteau :) . Semanau cu vacute din reclama de la ciocolata "Milka". Era sa uit, am vazut pe traseu, datorita faptul ca vantul batea cu putere din sud iar in fata noastra erau 5 - 6 capre negre, la o distanta de maxim 200 - 250 de m, din cauza faptului ca nu nea-m putut mirosi din cauza vantului, cum am specificat anterior, am putut sa le admiram pret de cateva minute, am reusit sa le fac si o poza. In curand sper sa adaug si cateva poze pe site / blog. Le-am vazut chiar in preajma varfului Retezat, prin zona am mai vazut si mai demult capre negre, dar niciodata asa de aproape ca acum.

In afara de caprele negre, de vacutele "Milka", in drumul de intoarcere catre Rausor, am trecut pe langa lacul Stanisoara situat la o altitudine de 1990 m cu cateva minute inainte de a ajunge la lac am vazut 3 marmote, intr-o prima vaza am auzit un zgomot foarte ascutit si lung, crezand ca in zona este vreun uliu sau vultur, de fapt cele 3 marmote tocmai se intindeau la soare, tot asa la vreo distanta de vreo 200 - 300 m departare de noi. Doar cateva minute am putut sa le vedem, sau ascuns destul de rapid. In zona lacului Stanisoara am vazut si o herghelie de cai de diferite culori, Desi erau mari erau foarte blanzi, Jozsi a mangaiat pe unul dintre ei iar un altul, un pic mai gelos s-a apropiat ca sa fie si el la randul lui mangaiat. Am urmat drumul catre cabana Pietrele iar apoi la intersectia dintre drumul catre cabana pietrele si statiunea Rausor l-am urmat pe cel din urma. Drumul a fost fara peripetii, a fost o tura excelenta de vara, desi a fost senin si soare marea majoritate a timpului am avut norocul cu faptul ca vremea a fost si racoroasa, mai ales pe munte. In Retezat resursele de apa se gasesc din abundenta ceea ce iarasi este un lucru bun, netrebuind sa carati cantitati mari de apa dupa voi, in caz ca va ganditi sa faceti un traseu similar. Pentru mine a fost suficient sa iau o sticla de un litru de apa, apa pe care mi-o improspatam periodic din izvoarele care se gasesc in Retezat. Totusi in comparatie cu alti ani se poate observa faptul ca seceta si-a spus, si isi spune cuvantul... din pacate.

miercuri, 18 iulie 2012

Traseu Deva - Soimus catre Brad in directia Dealu Mare

Deva - Soimus - Dealu Mare judet Hunedoara

Deva - Soimus catre municipiul Brad in directia Dealu Mare

Ieri 19 iulie 2012 am facut o iesire cu bicicletele si am urmat traseul Deva directia Brad. Am trecut prin comuna Soimus se trece podul care traverseaza raul Mures, sat Bejan, sat Fornadia, sat Salastioara, sat Valisoara si se face la dreapta cu 9 km inainte de a ajunge in Brad. Este indicator care arata ca mai este o distanta de parcurs de 4 km pana in satul Dealu Mare. Panorama vazuta din aceasta zona este superba. Puteti vedea: cetatea Devei si orasul Deva in departare, muntii Retezat, Parangul, Sacarambul si cel mai inalt varf din zona muntilor metaliferi, zona Tinutul Padurenilor si altele, in partea opusa puteti vedea zona Bihorului, varful Biharia, muntii Apuseni in ansamblu, etc. Zona este excelenta din punct de vedere strategic. Noi am avut noroc de vreme senina, nici prea calduroasa dar nici prea racoroasa, tocmai buna de facut o tura cu bicicleta :).

Imi pare rau ca nu am luat aparatul de fotografiat sa fac poze. Nu mi-am dat seama ca Gabi ma va duce intr-o zona atat de minunata. Chiar merita facut un drum pana acolo. Din pacate nu exista unitati turistice care sa ofere cazare, poate doar la localnici sa gasiti sau in zona orasului Brad, ca cel mai apropiat punct un cred ca gasiti cateva cabane sau pensiuni, nu stiu daca nu si hoteluri. Orasul Brad se gaseste la o distanta de 9 km pe drumul DN7 drumul national 7 / soseaua internationala E68 si 4 km pana in satul Dealu Mare.

Traseu cu bicicleta oras Deva - comuna Soimus - catre orasul Brad si inante de Brad cu 9 km - 4 km pana in satul Dealu Mare
Traseu cu bicicleta oras Deva - comuna Soimus - catre orasul Brad si inante
de Brad cu 9 km - 4 km pana in satul Dealu Mare

duminică, 15 iulie 2012

Promovare / publicitate gratuita internet oferte cazare

Adauga oferte de cazare gratuit

Inscriere anunturi turism intern international


Oferim posibilitatea de a inscrie oferte de cazare, local pe acest site pentru judetul Hunedoara sau anunturi si promovare / publicitate gratuita in toata Romania pe site-ul http://oferteledecazare.ro si pentru unitatile care ofera cazare sau societatile care ofera pachete turistice atat in Romania cat si internationala pe site-ul http://anunturigratuite.luxdesign28.ro.

Ofer servicii de optimizare site-uri cazare ofera spatii de cazare in Romania sau promovare si publicitate platita pentru agentiile de turism din Romania. Doriti spatii publicitare pe internet sau realizarea de articole sponsorizate ? Contacti-ma la numarul de telefon 0723.625.247.

Traseu Deva, Simeria, Geoagiu, Sibot, Vintu de Jos, Sebes, Sugag, Taul Bistra, Lacul Oasa, Obarsia Lotrului, Pasul Urdele si varful Papusa la 7 km de Ranca TransAlpina

 Deva, Sebes, Sugag, lacul Oasa, Obarsia Lotrului, pasul Urdele, varful Papusa

Traseu cu bicicletele Deva - Sebes - Obarsia Lotrului, varful Papusa - TransAlpina

Harta traseu realizat pe bicicleta Deva - Sebes - Sugag - TransAlpina - lacul Oasa - Obarsia Lotrului - Pasul Urdele - varful Papusa 2165 m (mai aveam de coborat 7 km pana la Ranca) - retur Obarsia Lotrului - Petrosani - Calan - Simeria si Deva
Harta traseu realizat pe bicicleta Deva - Sebes - Sugag - TransAlpina - lacul Oasa -
Obarsia Lotrului - Pasul Urdele - varful Papusa 2165 m (mai aveam de coborat
7 km pana la Ranca) - retur Obarsia Lotrului - Petrosani - Calan - Simeria si Deva


Zilele astea adica de joi 12.07.2012 si pana sambata 14.07.2012 (de ziua de nastere a prietenului meu Oli cu care am facut acest traseu) am facut TransAlpina pornind din Deva.

Am plecat de pe data de 12.07.2012 din municipiul Deva (judetul Hunedoara) de la ora 17:40 din Deva. Am trecut prin orasul Simeria, satul Rapoltu Mare, Bobalna, Geoagiu sat - aici din pacate am ocolit ca sa intram in satul Gelmar, am ajuns in Aurel Vlaicu, Balomiru de Camp, am vazut monumentul cu tablitele de la Tartaria si ne-am apropiat la in jurul orei 10:05 minute la aproximativ 15 km de orasul Sebes (judetul Alba). Aici am intins cortul :) si am avut parte de un cer senin si am adormit pana la ora 06:20 minute, iar in 5 minte eram gata de plecare.
Ne-am continuat drumul a doua zi 13.07.2012, am trecut prin orasul Sebes si am iesit din oras pe strada Sorin Pavel si apoi pe Strada Valea Sebesului, am trecut apoi prin satele Petresti (prima fabrica de hartie din Romania construita de comunitatea sasilor), Sebesel, Sasciori, Capalna (pe google maps indica faptul ca intrasem deja pe TransAlpina), satul Martinie, a urmat apoi comuna Sugag, in dreapta am trecut pe langa muntii Sureanu, pe drum, pe o portiune de 8 km un domn cu un tractor si o remorca ne-a transportat :) am mai scapat astfel de o portiune de drum, asta pana la Taul Bistra.
am trecut de Lacul Tau Bistra, am trecut si am depasit in aceeasi zi Lacul Oasa, in zona barajului si a lacului Oasa privelistea este superba. Se vad padurile si intiderea apei foarte fain. Am depasit si am inceput urcusul nostru catre Pasul Urdele. Pe malul opus tot in zona Lacului Oasa am vazut manastirea Oasa. In aceeasi zi am ajuns la o distanta de aproximativ 7 - 10 km de Pasul Urdele. Am innoptat pe o zi care se anunta ploioasa, am intins cortul si ne-am pregatit. In timpul noptii am prins o ora si jumatate de ploaie cu tunete si fulgere, din fericire ploaia a tinut destul de putin si s-a oprit la fel cum a inceput. In drumul nostru am dat pe langa o stana, iar oamenii de la stana ne-am avertizat ca se anunta vreme urata si ca ar fi bine sa innoptam langa stana, dar cei patru caini ciobanesti mioritici care ne intampinasera de sosire nu prea ne-au dat ghes sa le urmam sfaturile :). Pana la urma lucrurile au iesit bine si am scapat ieftin.
Ziua a treia respectiv 14.07.2012 se anunta o zi frumoasa cu soare, un pic vant (la munte vantul este un pic mai puternic). Am mancat un pic am strans lucrurile si cortul si in aproximativ 2 - 3 ore am ajuns la Pasul Urdele (judetul Valcea), l-am depasit dupa care intre Pasul Urdele si varful Papusa (judetl Gorj) urmeaza cateva serpentine pe care se coboara si apoi la fel cateva serpentine destul de abrupte pe care se urca pe varful Papusa la o altitudine de 2165 m. Mai aveam de strabatut o distanta de aproximativ 7 km pana la Ranca (era o portiune pe care se cobora) ultima portiune din TransAlpina pe care nu am mai efectuat-o. De la Obarsia Lotrului pana la Ranca (cred) era o distanta de 29 km. De la intersectia cu Obarsia Lotrului - Ransa si Petrosani erau 28 de km. Ne-am intors pe drumul catre Obarsia Lotrului - portiune pe care am coborat-o strabatand-o relativ repede, apoi am urmat drumul catre orasul Petrosani (judetul Hunedoara) 28 de km. Pe o portiune de 6 km se urma, dar se merge si portiune drepte fara urcus, urmand ca pe diferenta de drum de 22 de km sa se coborare. Partea mai proasta, desi zona este frumoasa - defileul este strabatut de cheile Jietului si de raul cu acelasi nume, raul Jiet si am trecut si pe langa manastirea Jiet, este ca drumul este prost intretinut cu gropi si denivelari. Partea mai buna este ca el este mai putin circulat de masini, in comparatie cu TransAlpina. In caz ca va ganditi sa faceti acel traseu incercati pe cat posibil sa ajungeti in zona la sfarsitul saptamanii. Am vazut masini din toate colturile tarii. Am ajuns intr-un final asa cum spuneam in orasul Petrosani si am deviat de la straseul initial vreo 2 km si am facut un scurt popas la cateva rude ale prietenului meu (care isi serba ziua de nastere). Am plecat din Petrosani dupa o scurta pauza de vreo 30 de minute dupa ce am fost ospatati regeste de catre verii prietenului meu intr-o zona de vis la o altitudine de vreo 1000, langa cabana Rusu, care se gaseste chiar langa partia de ski din zona.
Am ajuns in Petrosani dupa acesta scurta pauza am facut de asemeni un scurt popas si am mancat o lubenita / un pepene rosu :). Apoi ne-am continuat traseul catre Calan / Oli, respectiv Deva eu. Am iesit din orasul Petrosani pe strada  Firma, am trecut prin satul Botani, satul Banita, am trecut pe langa cheile Crivadie (foarte frumoase), am trecut prin satul Crivadia, prin comuna Baru, satul Livadia, satul Pui, sat apartinand de comuna Baru, satul Rusor, satele Baiesti si Ohaba de sub Piatra, Ciopeia si inainte de a ajunge in Santamaria Orlea am facut la dreapta si am luat-o pe drumul judetean 668 catre Bucium Orlea, Bercu, Gantaga si inainte de a ajunge la Bretea Romana am iesit din nou  pe drumul international E79 inainte de Bretea Streiului, a urmat satul Rusi, satul Strei, orasul Calan, satul Batiz, satul Bacia si aici am luat-o pe scurtatura catre orasul Simeria prin Bacia, satul Tampa si am iesit in orasul Simeria. In Tampa am rugat cateva oameni sa-mi improspeteze portia de apa care-mi era pe sfarsite. Oamenii au fost foarte binevoitori si mi-au indeplinist rugamintea :) lucru pentru care le sunt profund recunoscator. Au urmat aproximativ 10 km de foc. Viteza cu care am rulat aceasta ultima distanta a fost probabil in jur de 20 - 25 km / ora. In jurul orei 21:15 ajungeam la intrarea in oras iar in urmatoarele 15 minute eram din nou acasa. In felul acesta un nou traseu, pe care ni l-am propus de la inceput a fost bifat. In curand o sa adaug si cateva poze.
P.S. - Am inteles ca o portiune de drum din TransAlpina este si in judetul Sibiu, desi nu stiu care anume. Am trecut pe langa 4 rauri mai importante din Romania, pe langa raul Mures (si Magura Uroiului - Simeria), pe langa raul Sebes, raul Lotru si raul Jiet catre traverseaza orasul Petrosani.

Vizualizare hartă mărită